05 aprilie 2009

Dusmanul odei...

Candva,
Fluturii alergau in zadar,scuturandu-si aripile de zbor.
Se nasteau raze-ncruntate de soare,
Iar vantul vuia in ecou.

Timpu-si batea pumnii cu pieptul,
Firul de iarba,renega umilinta
Regina noptii se deschise-n zori
Starnind controversa.

Toate,
se-ntamplau intr-o vreme
In care pamantul..
Transpira c-un miros...
De mandrie..

Mi-e greata.
De-atunci,
Pana azi.

Stiu...ca si tie!
Si totusi...rezisti!

Un comentariu:

  1. cel mai mare fan6 aprilie 2009 la 02:05

    Fiecare cuvant pe care-l scrii ma face putin mai mandru ca-ti sunt prieten!!! :)

    RăspundețiȘtergere

Simte-te liber "sa-mi" comentezi: